Cum explică deputatul Lucian Bode superimunitatea parlamentară creată de USL

Deputatul Lucian Bode, preşedintele PDL Sălaj, a explicat, vineri, într-o conferinţă de presă, care este miza modificării Codului Penal care oferă acea superimunitate de care se tot vorbeşte în ultimele zile.

Parlamantarul s-a referit la ultimele zile ca fiind „săptămâna neagră a democraţiei din România”. „Codul Penal a fost masacrat, legea pentru Roşia Montană a picat la vot, legea amnistiei pentru infractori a fost retrasă, legea lobby-ului a fost amânată, televiziunea publică a fost decapitată….şi asta nu e totul!”, a sintetizat el.

Referindu-se la Codul Penal, Lucian Bode a explicat că au fost votate, de fapt, două modificări. „USL a schimbat definiţia „conflictului de interese”, a scos parlamentarii şi preşedintele din rândul „funcţionarilor publici” şi a micşorat termenul de prescripţie specială. Practic, parlamentarii USL au schimbat definiţia „conflictului de interese”, au scos actele administrative din sfera sa, au micşorat pedeapsa maximă de la 5 la 3 ani, au scos parlamentarii, preşedintele şi profesiile liberale (primarii şi şefii de CJ fiind incluşi în această categorie pentru că sunt ordonatori de credite), din rândul funcţionarilor publici, au micşorat termenul prescripţiei speciale şi au mărit la maxim perioada în care un inculpat care îşi acoperă prejudiciul integral poate beneficia de reducerea pedepsei”, explică deputatul.

Potrivit lui Bode, miza majoră a acestor modificări este scoaterea parlamentarilor din rândul funcţionarilor publici, situaţie în care aceştia nu vor mai putea fi cercetaţi de DNA sau Parchet pentru fapte de corupţie care se aplică funcţionarilor publici, cum ar fi abuzul în serviciu, dar şi alte fapte cum ar fi conflictul de interese.

O altă miză ar fi, potrivit aceleiaşi surse, scoaterea actelor administrative din sfera „Conflictului de interese”. „Scoţând actele administrative din sfera conflictelor de interese, practic această instituţie juridica a fost golită de continut. Practic, primarii sau miniştrii nu mai pot fi acuzaţi de conflict de interese. Un contract de achiziţie publică (care sunt acte administrative bilaterale), o hotărâre de consiliu, o dispoziţie de primar, ordin de ministru sau un contract administrativ aşa cum sunt majoritatea celor încheiate de autorităţile publice, intră toate în categoria „actelor administrative”, care tocmai au fost scoase din sfera conflictelor de interese”, susţine el.

Lucian Bode spune că mai există un motiv pentru care actele administrative au fost excluse din sfera conflictelor de interese. „Parlamentarii care şi-au angajat rudele pe cabinet (cele 19 cazuri sesizate de ANI la Parchet) vor scăpa de acuzaţii, fapta fiind practic dezincriminată. 14 cazuri nu vor mai fi trimise în judecată, iar celelalte cinci vor primi cel mai probabil achitare, benficiind de legea penală favorabilă”, explică el.

„Prin cea dea doua lege de modificare a Codului penal, trecută cu 266 de voturi pentru şi 32 împotrivă, deputaţii majorităţii negre au redefinit conflictul de interese, astfel încât aleşii locali – primari, consilieri sau şefi de Consilii Judeţene, dar şi miniştrii să scape de răspundere penală atunci când, folosindu-se de funcţia lor, iau o decizie în avantajul lor sau al familiilor. Mai concret, este vorba, în principal, de atribuirea de contracte din bani publici, pentru care nu vor mai fi obligaţi să dea nicio explicaţie, pentru că au fost excluşi din categoriile care intră sub incidenţa conflictului de interese sub paravanul emiterii, aprobării sau adoptării actelor administrative. Aceasta este de fapt legătura între modificările aduse Codului Penal şi bugetul USL pentru anul electoral 2014”, acuză democrat – liberalul.

Lucian Bode a anunţat că PDL a depus joi, 12 decembrie, două contestaţii la Curtea Constituţională care atacă articolul 253 Cod Penal (conflictul de interese) asa cum a fost votat marţi în Camera Deputaţilor, respectiv articolul 147 Cod Penal (definiţie funcţionar public) şi articolul 309 Cod Penal (referitor la prejudiciul cauzat prin comiterea de infracţiuni) prin semnăturile a 50 de deputaţi. Curtea va analiza cele două contestaţii la mijlocul lunii ianuarie.

Sursa: aici

, , , , , , , ,
Meniu