România face un pas important ca urmare a acordului politic cu Austria și Bulgaria pentru aderarea la spațiul Schengen începând cu 31 martie 2024, cu frontierele aeriene și maritime.
Trebuie spus că cei mai consistenți și relevanți pași pentru aderarea la Schengen au fost făcuți în perioada guvernărilor liberale din ultimii ani, când s-au depus cele mai semnificative eforturi pentru susținerea cauzei României.
Am considerat aderarea României la spațiul Schengen drept o prioritate absolută a mandatului meu de ministru al afacerilor interne, deoarece este vorba despre cel mai important proiect de țară al României, după aderarea la UE și NATO.
Drept dovadă a eforturilor depuse pe plan extern stau cele peste 12 reuniuni ale Consiliului Uniunii Europene în format Justiție și Afaceri Interne, respectiv cele peste 20 întrevederi bilaterale cu omologi europeni în care am susținut și prezentat sistematic argumentele aderării României la spațiul Schengen.
Ca în orice demers de o asemenea anvergură au existat și blocaje, din păcate create artificial și susținute de o retorică pe care a trebuit să o demontăm cu argumente și acțiuni concrete.
Problematica migrației ilegale, subiectul invocat de Austria drept motiv pentru blocarea accesului României în Schengen, a fost o abordare nedreaptă care a fost clarificată pe parcurs, la nivel de experți, dovedind că fluxul de migranți cu care se confrunta Austria nu provine din România.
Miza acestui efort a fost să demonstrăm că România, din poziția strategică în care se află, joacă un rol cheie în securizarea frontierelor externe ale UE și aplică la cel mai înalt nivel standardele Schengen.
Aș puncta doar două momente decisive care au conturat acest angajament al țării noastre: cele două misiuni succesive de evaluare voluntară care s-au desfășurat cu succes în perioada mandatului meu și implicarea României în proiectul-pilot de la frontiera cu Serbia, propus de Comisia Europeană, prin care am dat un semnal clar privind gestionarea cu responsabilitate a provocărilor generate de migrație.
Tocmai de aceea este necesar ca negocierile politice și diplomatice pentru aderarea deplină la spațiul Schengen cu frontierele terestre să fie încheiate în 2024. Acesta este un drept și nu o obligație, pentru că România continuă să investească sute de milioane de euro și să aloce importante resurse naționale pentru managementul frontierelor, întărirea cooperării polițienești și implementarea sistemelor europene de informații, ca parte a eforturilor de a contribui la securitatea spațiului Schengen.
Acordul politic cu Austria este un prim pas, însă este rezultatul unui efort diplomatic consistent, la toate nivelurile. Îi felicit pe toți cei implicați, din țară și din străinătate, felicit structurile Ministerului Afacerilor Interne care au fost în prima linie și care au contribuit din plin la obținerea acestui rezultat!
Am mai spus-o și o repet: nu este firesc ca noi, România, să ne asumăm numai obligații, fără a beneficia integral de drepturile care ni se cuvin.